Proiectul Venus
Societatea Bazata pe Resurse
Faptul esential care defineste aceasta societate este lipsa banilor.
Un astfel de sistem solicita un alt tip de gandire decat o societate bazata pe schimbul monetar. O societate monetara este o societate care are in centru sau de interes Profitul. Acesta este si scop si cauza. In societatea actuala profitul este cel care genereaza si influenteaza comportamentul uman. Efectele negative ale acestui sistem sunt: coruptia inerenta(adica inevitabila), lacomia si abuzurile de orice fel. Abuzurile facute de oameni asupra oamenilor, abuzurile asupra mediului si altele, indeosebi exploatarea omului de catre om.
Unele din opiniile vehiculate pe internet pun in vedere ca o societate bazata pe resurse nu poate fi o societate echilibrata pentru ca oamenii sunt prin natura lor lacomi, corupti, lenesi etc. Insa ceea ce trebuie luat in seama, eliminand confuzia evidentiata pe parcurs, este ca aceste caracteristici ale omului sunt induse de mediul in care traieste. Daca traiesti intr-o economie bazata pe competitie si pe profit, adica cea care este definitorie in momentul actual, rezultatul nu poate fi decat acesta sub aspect uman. Ideea de baza este ca oamenii alearga dupa profit cu orice pret, dupa niste bani, adica niste hartii. La asta se rezuma totul in viata si sistemul actual– alergi o viata dupa niste hartii, ai o viata de hartie, devenind practic o filozofie, un mod de viata, un scop in sine, banul si profitul. Acum, plecand de la aceasta constatare sa luam in considerare ca este foarte probabil ca lucrurile sa nu trebuiasca sa stea asa.
Problema esentiala a unei societati bazate pe resurse este ca ea nu are cum sa rezolve problemele esentiale, adica eliminarea saraciei sau distributia echitabila a bogatiei. Oricine pretinde asta este un demagog.
Revenind la disputa privind o economie bazata pe resurse, aceasta presupune ca datorita automatizarii numai aprox 10% din populatie va fi implicata in productia de bunuri si servicii in principal sub forma supervizarii sistemelor robotizate de fabricatie, acest fapt nu este departe de adevar. Ar fi realizabil astazi, practic si stiintific daca nu ar exista primordialitatea Profitului, puterea Banului.
Luand in considerare ca automatizarea sa extins treptat in productia industriala incepand cu anii ‘70, reducand masiv numarul de muncitori efectivi din fabrici, astfel forta de munca a migrat treptat catre servicii, ajungand ca in tarile considerate avansate sa aiba o proportie de cca 60-65% din populatia angajata. Dar evolutia tehnica se extinde acum si asupra serviciilor (nu detaliez aici modul de extindere, un simplu exemplu consta in extinderea comertului on-line si mai sunt multe altele). Unde se mai pot duce acesti oameni eliberati din servicii?
Pana la urma trebuie recunoscut faptul ca economia bazata pe profit si-a atins pragul superior si trebuie sa avem maturitatea si curajul de a o inlocui cu altceva.
Una din propunerile studiate a fost sistemul GLI-Guaranteed Livable Income, Venitul de Trai Garantat. Acesta presupune ca fiecarui cetatean al unei tari sa i se aloce o anume suma de bani lunar in mod absolut gratuit, suma care sa-i asigure un nivel minim de trai. Suficienti bani pentru hrana si suficienti bani pentru o casa. Cei care doresc o casa mai buna sau bani pentru alte nevoi se vor supune angajarii completandu-si nevoia de bani. Acest sistem pare uman, pare ca rezolva situatia insa doar pare, el nu face altceva decat sa extinda societatea bazata pe profit pana la un alt prag si in acelasi timp va creea o serie de probleme greu de echilibrat; de exemplu va genera o inflatie foarte greu de controlat si va produce o anumita mutatie in forta de munca. In cele din urma tot la o societate bazata pe resurse se va ajunge.
De ce?
Pentru ca sub presiunea tehnologica si a somajului tehnologic inerent pe care il va genera, crearea unei societati bazata pe resurse este inevitabila.(se exclud de aici unele “rezolvari” aberante de genul crearea de razboaie in vederea reducerii oamenilor pana la un anumit numar care sa sustina si sa perpetueze societatea bazata pe profit). Aceasta din urma ar fi una din cele mai inumane solutii.
Se pune problema echilibrarii unei astfel de societati. In explicatia generala de functionare a acestui tip de societate, pentru a avea acces la bunurile si serviciile pe care le doresti trebuie doar sa le ceri. Dar aceasta nu inseamna o dezechilibrare inerenta a societatii? Toti vom cere tot ce ne trece prin cap iar sistemul de productie va fi dat peste cap oricat de informatizat ar fi, as cere 10 televizoare cu plasma, 3 in fiecare camera, as cere 4 vile 2 la mare, 2 la munte, s.a.m.d. …intelegeti ideea.
Ei bine… NU!
Avand in vedere ca o estfel de societate este guvernata de un sistem informational, sistemul poate fi echilibrat. Un set minimal de legi poate fi stabilit, un fel de “cod de conduita” al acestei societati. El ar avea la baza organizarea stiintifica, limbajul de comunicare ar fi unul stiintific. Evaluarea ar fi facuta strict stiintific, pentru a se evita interpretarea diferita. A nu se face confuzia cu “economia planificata” de tip comunist pentru ca nu este cazul, asupra acestui aspect voi reveni mai jos.
Datorita faptului ca bunurile nu mai sunt detinute sub forma de proprietate de nici o persoana ci vor fi date in utilizare catre persoane, modul de abordare trebuie sa fie diferit. Astfel o persoana poate avea in utilizare o singura casa la un moment dat, o singura masina, etc. Daca doreste o alta casa sau o alta masina le va elibera pe celelalte spre a fi transferate catre altii.
Este necesar un astfel de “cod de conduita” macar in faza de transfer catre societatea bazata pe resurse. Fiecare persoana va avea o fisa computerizata publica in care vor fi evidentiate bunurile pe care le are in utilizare la un moment dat astfel incat evaluarea necesarului real sa se atinga intr-o maniera stiintifica.
Pot fi sugerate si alte evaluari stiintifice, de exemplu necesarul de alimente poate fi exprimat in consumul de calorii per om per zi. Astfel un om are nevoie, din calculul stiintific, de cca 3000 de calorii pe zi, deci o persoana are dreptul sa solicite produse alimentare cu o valoare energetica de maxim 3000 de calorii zilnic, poate sa comande orice doreste dar in aceasta limita zilnica.
Exemplul de mai sus este dat pentru a vizualiza mai bine modul de gandire a lucrurilor intr-o astfel de societate; in realitate probabil se va atinge o asemenea eficienta in productia alimentara incat nici o limita sa nu fie impusa. Asta ar fi de preferat si de dorit.
Ideea de baza o reprezinta desprinderea de modul de gandire “in profit” actual. Modul de gandire al societatii bazate pe resurse este unul al atentei distributii a productiei catre oameni. Pentru comparatie, in societatea de astazi distributia este facuta in functie de cantitatea de bani pe care o ai. Cu alte cuvinte , libertatea ta de actiune este data de cati bani ai. Cu un venit de 500 euro/luna poti face numai anumite lucruri, pe de alta parte daca ai un venit de 50 milioane euro/luna poti face cu totul alte lucruri, poti sa mergi unde doresti, cand doresti, poti sa cumperi ce vrei, poti sa cumperi partide politice, poti sa cumperi televiziuni, ziare, poti sa-ti impui propria doctrina, poti sa subjugi alti oammeni, etc. Iar daca avem in vedere modul cum sunt creati banii (vezi Zeitgeist Addendum pentru detalii) intelegem si mai bine situatia.
Iata diferenta dintre “ei” si “noi”. Cei 500 de euro pe care ii castigi abia i-ti platesc rata la apartamentul luat pe credit pe 30 de ani, muncind asiduu si gandindu-te permanent la ce mai poti face pentru a mai avea putin “profit” pentru a mai merge si in concediu.
Poti sa argumentezi ca cei care castiga sume foarte mari de bani sunt mai “destepti”, mai “harnici”, mai “norocosi”, in fapt nimic nu justifica o astfel de diferenta, o astfel de putere a unora asupra altora, un astfel de control; nimic nu justifica ca cei mai multi sa
traiasca la limita si 5% sa detina totul. Acest argument nu are nici un fel de justificare umana.
Sunt de accord cu cei care spun ca omenii nu sunt egali, ca Dumnezeu i-a facut pe unii mai inalti, pe altii mai mici, pe unii mai inteligenti, pe altii mai putin, etc. Faptul ca nu suntem egali in atribute nu trebuie sa ne faca sa cadem in superficialitate si sa spunem ca de aceea unii au totul si altii nu, din contra chiar. Oamenii trebuie sa fie Egali in Drepturi cu adevarat; trebuie sa poata participa efectiv la conducerea societatii, la luarea deciziilor – sub acest aspect TREBUIE sa fim EGALI.
Democratia intr-o societate bazata pe resurse.
Se mai vehiculeaza pe net opinii ca o astfel de societate este una de tip comunist. Nimic mai fals. O societate comunista are la baza banul si profitul, are la baza o doctrina a controlului de stat politienesc, nu este o societate care tolereaza libera exprimare sub nici o forma, nu acorda liberul acces la bunuri, rezuma totul la stat , statul, partidul si conducatorul este inaintea omului. Comunismul si Capitalismul au aceeasi parinti, aceeiasi “investitori”. “Statul” intr-o parte si “Profitul” in cealalta parte sunt puse inaintea Omului. Amandoua inseamna un singur fapt: PUTERE si CONTROL.
Se observa clar ca societatea bazata pe resurse este orice altceva numai comunista nu; si nici capitalista. Intr-o societate bazata pe resurse, libertatea de exprimare este absoluta , este chiar esentiala, nu are la conducere un sistem partidic ci unul stiintific in mare parte informatizat si complet transparent.
Orice persoana poate supune atentiei si dezbaterii publice idei, concepte, solutii. Orice persoana poate solicita sau propune imbunatatirea oricarui produs sau serviciu de care nu este multumit. Este cu adevarat o societate democratica, o societate deschisa, o societate axata pe rezolvarea problemelor si gasirea solutiilor, o societate de tip “retea”. Asa cum astazi folosim reteaua internet pentru a gasi orice informatie, orice solutie la problemele de soft sau de calculator, maine se pot evalua, transfera , monitoriza intr-o maniera libera si stiintifica orice bun si serviciu.
Societatea bazata pe resurse pune Omul inaintea tuturor, inaintea artificialului “ban” si artificialului “stat”
Religia intr-o societate bazata pe resurse.
A considera o astfel de societate ateica, stiintifica si rece , fara nici un Dumnezeu este o totala eroare. O societate care contribuie in mod solidar, unitar la incadrarea tuturor persoanelor, oferindu-le intr-o maniera egala si reala posibilitatea de exprimare de orice fel, care te sustine in gasirea adevaratelor pasiuni, adevaratei creativitati, a surselor de inspiratie si creativitate care te defineste nu este in nici un caz o societate anti-religioasa.
Stiinta si Tehnica nu sunt altceva decat Divinitatea in Actiune. Ele sunt singurele care au contribuit la bunastarea fiecaruia si pot face mult mai mult de atat. Nu politicienii sau politica sunt cei care au contribuit la imbunatatirea vietii fiecaruia in mod real. Nu ei au inventat becul, sau calculatorul, frigiderul, canalele de comunicatie, marile inventii si marile descoperiri stiintifice ale omenirii sau orice altceva.
Politicienii sunt in fapt complet irelevanti.
Poate ca astazi esti un functionar nevoit sa lucrezi la cine stie cine pe cine stie cat fara nici cea mai mica placere pentru ceea ce faci, iar adevarata ta pasiune este pictura sau muzica, lucruri care nu te prea ajuta in castigarea traiului acum, pentru ca nu-I asa nu sint niste lucruri tocmai aducatoare de “profit”. Si totusi acestea sunt lucrurile reale care te definesc, care te implinesc, care te fac ceea ce cu adevarat esti – si atunci de ce trebuie sa te ascunzi sub masca de functionar, de ce trebuie sa canti pe la vre-un colt de strada pentru ceva “profit”.
Nu poti sa-l gasesti pe Dumnezeu decat daca faci ceea ce cu adevarat i-ti place. Goana permanenta dupa “profit”, tacita sau voita, nu te va ajuta niciodata sa-l gasesti pe Dumnezeu.
O astfel de societate nu poate decat sa te ajute intr-un mod semnificativ mai relevant decat cea actuala.
Acestea fiind zise trebuie sa mai mentionez ca nu sunt deloc de acord cu cei care presupun ca aspectele pe care o astfel de societate le aduce nu sunt altceva decat un alt drum pavat cu bune intentii catre iad. Ei bine, daca “iadul” este sub forma celor mentionate mai sus , atunci merg acolo bucuros, pentru ca in mod sigur cu “bunele intentii” aduse de societatea actuala atat mediului inconjurator cat si majoritatii oamenilor, nu ajung in “rai”.
O societate Utopica? Oare?
Se spune ca nu exista bani pentru a face autostrazi in Romania. Adica nu mai sunt hartii sa facem banii pentru o noua autostrada, atentie am spus noua pentru ca banii astfel tipariti nu vor creea inflatie pentru ca adauga un bun real la totalul bunurilor din economie. Daca cineva ar trebui sa spuna ca nu se pot face autostrazi in Romania ar trebui sa invoce faptul ca nu este suficient beton, asfalt sau forta de munca in Romania iar nu bani. Adevarata intrebare este “Avem resursele tehnice, materiale, umane pentru a face autostrazi in Romania?” Daca DA, atunci lozinca “nu sunt bani” (repet: adica nu avem suficienta hartie sau cerneala sa-i tiparim) este un fals grosolan; fals acceptat de populatia mintita si lasata in ignoranta la modul a ceea ce reprezinta de fapt banul si “lipsa lui”- banul nu mai reprezinta altceva decat un mijloc de control, de supunere, un simbol fals, o bucata de hartie pentru care multi insala, fura si omoara …. se ucide pentru o bucata de hartie, o viata pentru o hartie – aberant. Nu cred ca acesta este scopul pentru care Dumnezeu ne-a creat, nu cred ca scopul in viata ar fi “profitul”.
Adevarul este ca avem suficiente resurse naturale in Romania si in Lume sa facem aproape orice, sa facem case pentru fiecare, sa producem mancare suficienta pentru fiecare sau orice altceva. Si la ce ar conduce asta? Poate la adevarata natura a Omului, poate la descoperirea Sinelui si a lui Dumnezeu. Aceasta ar fi adevarata noastra Divinitate, ca toata lumea sa aiba necesarul pentru un trai neimpus de o falsa valoare(banul) ci doar din necesitatea implinirii sale, ca Om.
Acum omul alearga dupa lucruri aflate in afara Sinelui, dupa hartii (bani), el este directionat catre ceva exterior, sa se indeparteze de el insusi si implicit de Dumnezeu. O societate bazate pe resurse ar revela adevarata natura a Omului, ar orienta Omul catre interiorul sau , ar elibera Omul din falsa cursa a alergarii dupa castigarea traiului de zi cu zi. Daca Dumnezeu ar fi vrut ca Omul sa alerge dupa castigarea traiului zilnic l-ar fi lasat la stadiul de animal, la ce i-ar mai fi trebuit inteligenta? Ii suntem datori Lui sa facem ceea ce trebuie, sa promovom stiinta si tehnica creeand astfel o noua societate , pentru ca stiinta si tehnica nu sunt altceva decat Divinitatea in Actiune.
Va intreb din nou: O societate utopica? Dar societatea actuala descrisa succint in randurile de mai sus ce este? O absurditate, o societate in care exploatarea omului de catre om este ridicata la rang de virtute si incurajata in orice aspect al vietii!
Parerea mea dupa zeci de carti citite si ani de studii asupra mecanismului organizarii sociale sub toate aspectele din capitalism sau comunism nu am reusit sa gasesc vre-un aspect care sa nu faca functionala o astfel de societate. Este adevarat ca este greu de acceptat la inceput, pentru multi chiar imposibil. Cum adica fara bani? Nu se poate asa ceva! Trebuie sa fie ceva utopic! Ei bine NU. Repet parerea mea este ca nu exista un motiv real pentru a nu fi pusa in practica. Acumularile tehnologice din ultimii 50 de ani sunt relevante in acest sens si in special cele facute in domeniul IT si comunicatii care cumulate pot fi puse in practica, integrate intr-o maniera sinergetica in promovarea unei adevarate societati in care notiunea de “inadaptabili” sa se dizolve.
Astept orice fel de opinii pro sau contra pe acest subiect, orice fel de controversa, chiar impotrivitoare. Sunt deschis la orice fel de detalii si observatii privind modul de functionare de “zi cu zi” al unei astfel de societati.
