Ştiţi, cred că oamenii sunt cel mai adesea dezorientaţi de contrastul dintre succesul material în societatea noastră - nivele de bogăție fără precedent - şi multele eşecuri sociale. Dacă vă uitaţi la statistica privind consumul de droguri sau privind criminalitatea sau sinuciderile printre copii sau a evoluţiei ratei de creştere a bolilor mentale devine clar că ceva merge extrem de rău în societatea noastră. Datele pe care vi le-am prezentat arată pur şi simplu într-un mod intuitiv faptul că oamenii au fost expuşi timp de sute de ani la inegalitate si dezbinare şi degradare socială. Dar, această intuiţie este mai adevărată decât ne-am putea imagina. Sunt efecte sociale şi psihologice foarte profunde datorate inegalităţii. Mai mult decât presupune sentimentul de superioritate sau de inferioritate.
Acest tip de divizare - şi poate putem merge mai departe până la respect sau lipsă de respect - face ca oamenii să se simtă priviţi de sus, ca şi cum ar fi ultimii oameni. Care este şi motivul, apropo, pentru care violenţa este mai mare în societăţile mai inegale. Declanșatorul pentru violenţă este adesea atunci când oamenii sunt priviţi de sus şi trataţi fără respect. Dacă este un principiu pe care l-aş putea sublinia acesta ar fi cel mai important principiu de la baza prevenirii comportamentului violent acesta ar fi „Egalitatea”. Singurul factor realmente semnificativ care afectează rata violenţei este gradul de egalitate versus gradul de inegalitate în acea societate.
(James Gilligan, psihiatru)
Deci, ceea ce vedem este un fel de disfuncţie socială generală. Nu este doar unul sau două lucruri care merg rău pe pe măsură ce inegalitatea creşte se pare că totul creşte, fie că vorbim despre infracţionalitate sau sănătate sau bolile mintale sau orice altceva. Unul dintre lucrurile realmente deranjant care poate fi găsit în sistemul de sănătate publică este că nu trebuie niciodată să faci greșeala de a fi sărac. Sau să te naști sărac. Sănătatea ta plăteşte pentru asta printr-o nesfârşită pleiadă de metode: ceva cunoscut drept „gradientul socio-economic al sănătăţii”. Pe măsură ce te deplasezi în jos pe acest grafic, de la cel mai înalt punct de statut social, în termeni socio-economici, cu fiecare pas în jos, sănătatea subiecţilor se înrăutăţeşte prin diversificarea numărului de boli.
Speranţa de viaţă se prezintă încă şi mai rău. Rata mortalităţii infantile vorbeşte de la sine. Deci o problemă uriaşă a fost, de ce există acest gradient. Un răspuns simplu, evident, este că, 'dacă eşti bolnav cronic, nu vei fi prea productiv aşa că sănătatea creează situaţii socio-economice diferite.' Nici măcar în cea mai mică măsură - la un nivel atât de simplu poţi privi statutul socio-economic al unui copil de 10 ani şi aceasta va prezice ceva despre sănătatea lui câteva decade mai târziu. Aşadar, aceasta este direcția dată de cauzalitate. Următoarea - e „absolut evidentă” săracii nu-şi permit să meargă la doctor...Este accesul la sănătate. Nu are nimic de-a face cu asta pentru că vedeţi acelaşi gradient în ţări cu acces universal la sistemul medical şi medicină socializată. Bine - următoarea "explicaţie simplă": Ah - în general - cu cât eşti mai sărac cu atât este mai posibil să fumezi şi să bei şi toate tipurile de moduri de viaţă riscante. Da, acestea contribuie dar studii aprofundate au demonstrate că aceasta explică poate o treime din variabilitate.
Deci ce rămâne? Ce rămâne este faptul că ai o groază de probleme cauzate de stresul sărăciei. Deci, cu cât eşti mai sărac, excepţie fiind persoana care este cu un dolar în urma la venit, în spatele lui Bill Gates...cu cât eşti mai sărac în ţara asta în general, cu atât mai rău stai cu sănătatea ta. Acest lucru ne spune ceva foarte important: Legătura dintre sănătate şi sărăcie nu se referă la a fi sărac, este despre a te simţi sărac. Din ce în ce mai mult realizăm că stresul cronic are o influenţă importantă asupra sănătăţii dar cele mai importante surse de stres sunt calitatea relaţiilor sociale, şi dacă este ceva care diminuează calitatea relaţiilor sociale este stratificarea socio-economică a societăţii.
Ceea ce a arătat ştiinţa acum este că indiferent de bunăstarea materială, stresul de a trăi pur şi simplu într-o societate stratificată conduce la un larg domeniu de probleme publice de sănătate şi cu cât este mai mare inegalitatea, cu atât mai grave devin acestea. Speranţa de viaţă: mai mare în ţările mai egale. Abuz de droguri: mai mic în ţările mai egale. Boli mintale: mai puţine în ţări mai egale. Capital social – însemnând abilitatea oamenilor de a avea încredere unul în celălalt. Din punct de vedere natural, acesta este mai mare în ţările egale. Media Educaţională: mai mare în ţările mai egale. Rata crimelor: mai mică în ţările mai egale. Infracţionalitatea şi rata încarcerării: mai mică în ţările mai egale. Se repetă la nesfârşit: Mortalitatea infantilă - obezitatea - rata natalităţii juvenile: Mai mică în ţări cu venituri egale. Şi probabil cel mai interesant Inovaţia: mai mare în ţările mai egale. Ceea ce pune în discuţie străvechea noţiune cum că o societate competitivă stratificată este întrucâtva mai creativă şi mai inventivă.
Mai mult, un studiu efectuat în Marea Britanie numit "WhiteHall Study" a confirmat că există o distribuţie socială a bolilor dacă o iei de sus în jos pe scara socio-economică. De exemplu, s-a descoperit că cele mai de jos trepte ale ierarhiei au avut o creştere de 4 ori a mortalităţii cauzate de boli de inimă, comparativ cu treptele de sus. Iar acest model există, indiferent de accesul la asistenţă medicală. Prin urmare - cu cât statutul financiar al unei persoane este mai precar, cu atât mai rea este şi starea acesteia de sănătate. Acest fenomen îşi are rădăcinile în ceea ce am putea numi "Stres Psihosocial" şi este temelia celor mai mari distorsiuni sociale care ne afectează astăzi societatea.
Cauza? Sistemul Monetar de Piaţă.
Fără îndoială: Cel mai mare distrugător al ecologiei...cea mai mare sursă de risipă, de epuizare şi poluare...cel mai mare alimentator de violenţă - războaie, crime, sărăcie, abuz asupra animalelor şi lipsă de umanitate..cel mai mare generator de nevroze sociale şi personale...de boli mintale - depresia, anxietatea...Fără să mai menţionăm de cea mai mare sursă de paralizie socială care ne opreşte de a evolua la noi metodologii pentru sănătate personală, sustenabilitate globală şi progres pe această planetă - nu este vreun guvern sau vreo legislaţie coruptă…nu este vreo corporaţie sau un cartel bancar...sau vreun defect al rasei umane...Şi nici vreun secret ascuns cabalistic, care controlează lumea.
Este, de fapt Sistemul socio-economic însuşi baza tuturor problemelor.
