Natura umană - Ereditatea si genele [prima parte]

Într-o societate decadentă, arta sinceră trebuie să reflecte acea decadență. Și pentru a-și păstra rolul social arta trebuie să prezinte lumea ca fiind schimbabilă. Și să ajute la acea schimbare. 

-Ernst Fischer

PROLOG

"Când eram tânăr, crescând în New York, am refuzat să depun jurământul de credință față de steag. Bineînțeles că am fost trimis în biroul directorului, iar el m-a întrebat 'De ce nu vrei să depui jurământul? Toată lumea face asta!' Eu am spus, 'Toată lumea a crezut cândva că Pământul este plat dar asta nu inseamnă că aveau dreptate.' I-am explicat că America datora tot ceea ce avea altor culturi și altor națiuni și că aș prefera să depun un jurământ de credință către întreg pământul și către toți cei ce-l locuiesc. Nu a trecut multă vreme până am abandonat complet școala și mi-am ridicat un laborator în dormitor. Acolo am început să învăț despre știință și natură. Mi-am dat seama atunci că universul este guvernat de legi și că ființa umană împreună cu toată societatea nu era scutită de aceste legi. Apoi a venit marea prăbușire a pieții din 1929. Care a dus la "Marea Depresiune". Mi-a fost greu să înțeleg de ce milioane de oameni erau șomeri, fără casă, muritori de foame în timp ce toate fabricile stăteau goale. Resursele erau aceleași. Atunci am realizat că regulile jocului economic erau invalide. La scurt timp apoi a început Al II-lea Război Mondial în care națiunile s-au distrus una câte una, sistematic. Mai târziu am calculat că toată acea distrugere și toate acele resurse irosite cheltuite pe război ar fi putut să asigure toate nevoile de bază umane pentru toți oamenii de pe planetă. De atunci am privit umanitatea cum își pregătește scena pentru propria ei exterminare. Am privit cum prețioasele resurse limitate sunt irosite și distruse în mod continuu în numele profitului și al pieței libere. Am privit cum valorile sociale sunt reduse la o artificialitate de bază a materialismului și a consumului lipsit de rațiune. Și am privit cum puterile monetare controlează structura politică a societăților ce se presupune că ar fi libere”

(Jacques Fresco – “Mergând Inainte”)

Natura Umană

Deci, eşti un cercetător şi undeva de-a lungul timpului, se întipărește în capul tău inevitabilul "natură versus educație" undeva lângă Coca Cola versus Pepsi sau Grecii versus Troianii. Deci, natură versus educație, aceasta, până acum a oferit o viziune complet simplificată despre ce anume influențează o celulă când trece printr-o criză de energie până la ce ne influențează cele mai individuale nivele ale personalității noastre. Şi ceea ce ai obţinut este această complet falsă dicotomie construită în jurul unei naturi deterministe ce stă la baza tuturor lanțurilor de cauzalitate. Viaţa este ADN şi acesta este codul codurilor şi Sfântul Graal, şi totul este condus de acesta...La polul opus se află o perspectivă mult mai socio-ştiinţifică ce susține că noi suntem "organisme sociale" iar dictonomia biologică este pentru mucegaiuri de noroi. Oamenii sunt liberi de înlănțuirile genetice Și bineînțeles că ambele puncte de vedere sunt greșite. Ceea ce vedeţi în schimb este că este practic imposibil de înţeles cum funcționează biologia în afara mediului înconjurător.

(Dr. Robert Sapolsky, neurolog)

Ereditatea

Una dintre opiniile cele mai nebuneşti încă larg răspândite şi potenţial periculoase este aceasta: "A, acela este un comportament ereditar". Acum, ce semnificaţie are aceasta? Are tot felul de semnificații subtile dacă ştii biologie modernă, dar pentru cei mai mulţi oameni înseamnă: o viziune deterministă asupra vieţii; înrădăcinată în biologie şi genetică; gene egal lucruri care nu pot fi schimbate; gene egal lucruri care sunt inevitabile şi aţi face mai bine dacă nu aţi risipi resurse încercând să le reparaţi; aţi putea la fel de bine să nu mai antrenaţi energii sociale în încercarea de a le îmbunătăţi întrucât sunt inevitabile şi de neschimbat...şi asta este pur şi simplu un nonsens.

Boala

Este larg răspândită ideea că deficiențe precum ADHD (deficitul de atenție) sau precum schizofrenia sunt programate genetic. Adevărul este cu totul altul. Nimic nu este programat genetic. Există boli extrem de rare un mic eşantion extrem de slab reprezentat în populaţie care este într-adevăr determinat genetic. Situaţiile cele mai complexe ar putea avea o predispoziţie ce are o componentă genetică dar o predispoziţie nu e acelasi lucru cu o predeterminare. Toate cercetările privind sursa bolilor în genom au fost sortite eșecului, chiar înainte ca cineva să se fi gândit la asta, pentru că, cele mai multe boli nu sunt predeterminate genetic. Bolile de inimă, cancerul, accidentele vasculare cerebrale, afecţiunile reumatice, bolile autoimune în general bolile psihice, dependențele...nici una dintre acestea nu este determinată genetic. Cancerul de sân de exemplu, din 100 de femei care au cancer la sân numai 7 poartă această boală în gene. 93 au contractat-o din alte cauze, iar din 100 de femei cu gene care pot determina boala nu toate vor avea cancer.

(Dr. Gabor Mate, fizician)

Comportamentul

Genele nu sunt cauze care să ne influenţeze comportamentul într-un mod anume, indiferent de mediul în care trăim. Genele ne furnizează diferite posibilităţi prin care să răspundem mediului. şi se pare că unele dintre influenţele timpurii din copilărie şi modul de creştere al copilului afectează modul în care se dezvoltă genele realmente deschizând sau închizând diferite gene pentru a te pune pe o pistă de dezvoltare diferită, care să se potrivească mediului din care faci parte. Aşadar, de exemplu: un studiu efectuat în Montreal, pe victimele suicidului a pus în evidenţă la autopsia făcută pe creierele acestor oameni, faptul că victimele suicidelor (în majoritatea lor, tineri) au fost abuzati în copilărie, iar abuzurile practic au produs o schimbare genetică a creierului, care nu este prezentă la cei care nu au fost abuzaţi. Acesta este un efect epigenetic unde ”epi” înseamnă "deasupra", aşadar influenţa epigenetică se produce datorită mediului, fie pentru a activa sau fie pentru a inhiba anumite gene. În Noua Zeelandă a fost efectuat un studio într-un oraş numit Dunedin în care câteva mii de indivizi au fost studiaţi încă de la naştere, până la vârsta de 20 de ani. Ceea ce au descoperit este că ar putea identifica o mutaţie genetică, o genă anormală ce ar fi avut o oarecare legătură cu predispoziţia de a comite acte de violenţă, dar NUMAI DACĂ persoana a fost de asemenea supusă unor grave abuzuri în copilărie. Cu alte cuvinte, un copil cu această genă anormală n-ar mai fi mai violent decât oricare altul şi, de fapt, ei au avut o rată a violenţelor mai mică decât a oamenilor cu gene normale atât timp cât nu au fost abuzaţi în copilărie.

(Richard Wilkinson, Profesor Emerit al Societatii de Epidemiologie)