Asemeni celor mai mulţi ingineri, sunt fascinat de biologie fiindcă este aşa de plină de exemple de capodopere de inginerie. Biologia este - studiul lucrurilor capabile să se reproducă. Deoarece asta este cea mai bună definiţie a vieţii pe care o avem. Repet, ca inginer am fost mereu intrigat de ideea mașinilor care se pot reproduce singure. Rep-Rap este o imprimantă tridimensională ceea ce înseamnă că este o imprimantă care conectată la computer şi care în loc să imprime un model pe foi bideminsionale de hârtie construieşte un obiect real, fizic, tridimensional. Acum, asta nu este o noutate, imprimantele 3-D sunt cunoscute încă de acum 30 de ani. Chestia faină la Rep-Rap este că-şi construieşte singură cele mai multe componente. Aşa că dacă ai una ai putea să faci o alta şi să o dai unui prieten sau poţi deasemenea să fii capabil să produci o mulţime de alte lucruri folositoare.
(Adrian Bowyer, inginer și inventator)
De la simpla modelare a obiectelor casnice de bază şi până la modelarea unui automobil dintr-o singură piesă printr-o prelucrare 3D cu o astfel de imprimantă, se face pasul către o transformare profundă a practic oricărei arii de producţie. Incluzând şi construcţia locuinţelor.
Contour Crafting este de fapt o astfel de tehnologie de fabricare - aşa numita modelare 3D - când se construiesc direct obiecte 3D plecând de la un model pe calculator. Utilizând metoda Contour Crafting (modelarea conturului) devine posibilă construirea unei case de 1800 metri pătraţi în totalitate de către o maşină, timp de o zi.
Motivul pentru care oamenii sunt interesaţi de automatizarea în construcţii este că aceasta aduce realmente o mulţime de beneficii. De exemplu, construcţiile sunt munci destul de grele şi cu toate că creează locuri de muncă pentru un segment social dar de asemenea prezintă complicaţii şi probleme. De exemplu, munca în construcţii este cea mai periculoasă muncă existentă. Este mult mai periculoasă decât munca în mină sau agricultura. Şi are rata de mortalitate cea mai mare în aproape toate ţările. O altă problemă este risipa. Pentru o casă medie în Statele Unite se produc între 3 şi 7 tone de deşeuri. Aşadar, e o cantitate imensă dacă ne uităm la impactul sectorului de construcţii şi luăm în considerare că 40% din toate materialele existente în lume se folosesc în construcţii. Aşadar, se produce o risipă mare de energie şi resurse şi deasemenea un impact negativ pentru mediu.
(Berok Khoshnevis, Inginer de Sisteme Industriale)
Construcţia caselor utilizând ciocane şi cuie şi lemn în stadiul actual al tehnologiei de astăzi este realmente absurdă şi trasează calea pentru forţa de muncă a clasei medii în opoziţie cu industrializarea, în Statele Unite. Recent, economistul David Autor de la M.I.T. a făcut un studio care scoate în evidenţă faptul că, clasa mijlocie este pe cale de dispariţie şi va fi înlocuită de automatizare.
Este simplu, Automatizarea este mult mai productive eficientă şi durabilă faţă de munca umană în aproape oricare sector al economiei actuale. Maşinile nu au nevoie de concediu, pauze, asigurări, pensie şi pot munci 24 de ore pe zi. Potenţialul lor privind acurateţea comparativ cu munca umană este dincolo de orice discuţie.
De reţinut: munca umană repetitivă a devenit depăşită şi nepractică peste tot în lume iar şomajul pe care îl vedem pretutindeni în toată lumea este fundamental datorat acestei evoluţii a eficienţei în tehnologie.
De ani de zile, analiştii economiei de piaţă ignoră acest fenomen care poate fi numit „Șomaj Tehnologic” deşi realitatea este că noile sectoare de activitate care apar sunt motivate numai de reabsorbţia forţei de muncă disponibilizate. Astăzi, sectorul serviciilor a mai rămas ultimul refugiu şi angajează în prezent peste 80% din forţa de muncă americană cu o similaritate în cele mai multe ţări puternic industrializate. Oricum, şi acest sector începe să simtă ameninţarea datorată automatizării în continuă creştere a chioşcurilor a restaurantelor automatizate şi chiar a magazinelor automatizate. Economiştii de astăzi în sfârşit au început să înţeleagă ceea ce negau cu încăpăţânare în urmă cu câţiva ani: nu numai că şomajul tehnologic este o alternativă exasperantă care împlică forţa de muncă de pretutindeni datorată tendinţelor de globalizare a muncii dar cele mai multe cauze ale recesiunii sunt furnizate de rapiditatea cu care industriile sunt automatizate.
Şmecheria, care nu duce nicăieri, este că cu cât se automatizează mai repede pentru a economisi bani cu atât mai mulţi oameni sunt disponibilizaţi şi cu atât mai mult scade puterea de cumpărare a acestora. Aceasta înseamnă că, în timp ce o corporaţie poate produce totul mai ieftin din ce în ce mai mulţi oameni vor dispune de bani pentru a cumpăra ceva indiferent de cît de ieftine vor deveni produsele. Ceea ce trebuie subliniat este că jocul „muncii pentru bani” uşor uşor se apropie către sfârşit. De fapt, dacă reflectați un moment asupra profesiilor existente astăzi şi pe care automatizarea le-ar putea desfiinţa chiar de acum, dacă s-ar aplica, 75% din forţa de globală de muncă ar putea fi înlocuită de automatizare începând de mâine.
De reţinut: munca umană repetitivă a devenit depăşită şi nepractică peste tot în lume iar şomajul pe care îl vedem pretutindeni în toată lumea este fundamental datorat acestei evoluţii a eficienţei în tehnologie.
De ani de zile, analiştii economiei de piaţă ignoră acest fenomen care poate fi numit „Șomaj Tehnologic” deşi realitatea este că noile sectoare de activitate care apar sunt motivate numai de reabsorbţia forţei de muncă disponibilizate. Astăzi, sectorul serviciilor a mai rămas ultimul refugiu şi angajează în prezent peste 80% din forţa de muncă americană cu o similaritate în cele mai multe ţări puternic industrializate. Oricum, şi acest sector începe să simtă ameninţarea datorată automatizării în continuă creştere a chioşcurilor a restaurantelor automatizate şi chiar a magazinelor automatizate. Economiştii de astăzi în sfârşit au început să înţeleagă ceea ce negau cu încăpăţânare în urmă cu câţiva ani: nu numai că şomajul tehnologic este o alternativă exasperantă care împlică forţa de muncă de pretutindeni datorată tendinţelor de globalizare a muncii dar cele mai multe cauze ale recesiunii sunt furnizate de rapiditatea cu care industriile sunt automatizate.
Şmecheria, care nu duce nicăieri, este că cu cât se automatizează mai repede pentru a economisi bani cu atât mai mulţi oameni sunt disponibilizaţi şi cu atât mai mult scade puterea de cumpărare a acestora. Aceasta înseamnă că, în timp ce o corporaţie poate produce totul mai ieftin din ce în ce mai mulţi oameni vor dispune de bani pentru a cumpăra ceva indiferent de cît de ieftine vor deveni produsele. Ceea ce trebuie subliniat este că jocul „muncii pentru bani” uşor uşor se apropie către sfârşit. De fapt, dacă reflectați un moment asupra profesiilor existente astăzi şi pe care automatizarea le-ar putea desfiinţa chiar de acum, dacă s-ar aplica, 75% din forţa de globală de muncă ar putea fi înlocuită de automatizare începând de mâine.
De aceea, în Economia Bazată pe Resurse nu există un Sistem Monetar.
Nu există bani...pentru că nu este nevoie de ei. Economia Bazată pe Resurse recunoaşte eficienţa automatizării şi acceptă ceea ce oferă aceasta. Nu luptă împotriva ei, cum facem noi astăzi. De ce? Pentru că este iresponsabil să nu acorzi atenţie eficienţei şi durabilităţii. Aceasta ne conduce înapoi către sistemele oraşului. În centru se află Clădirea Centrală care nu doar că adăposteşte facilităţile educaţionale şi de transport - de asemenea adăposteşte ordinatorul care supervizează tehnica oraşului.
Oraşul este, în sine, o imensă maşină complet automatizată. deţine senzori în toate sectoarele tehnice pentru a urmări progresul arhitectural - al producerii de energie, al producţiei de bunuri, a distribuţiei şi altele asemenea.
Acum, ar trebui ca oamenii să supervizeze aceste operaţii în eventualitatea unei defecţiuni sau ceva similar? Cel mai probabil, da. Dar numărul acestora poate să scadă pe măsură ce timpul trece şi îmbunătăţirile continuă. Oricum, similar cu ceea ce avem astăzi, probabil 3% din populaţia oraşului ar fi necesară pentru aceste activităţi. şi pot să vă asigur: că
Într-un sistem economic care de fapt este proiectat să aibă grijă de voi şi să vă garanteze siguranţa fără a fi necesară recurgerea la o dictatură privind nevoile de bază...de obicei o activitate care este fie tehnic inutilă sau social inutilă de vreme ce oricum nu există ameninţarea datoriei, pur şi simplu va dispare.
Vă garantez: oamenii îşi vor oferi în mod voluntar timpul lor şi se vor dedica menţinerii şi îmbunătăţirii sistemului pentru că în realitate astfel vor avea grijă de ei.
Într-un sistem economic care de fapt este proiectat să aibă grijă de voi şi să vă garanteze siguranţa fără a fi necesară recurgerea la o dictatură privind nevoile de bază...de obicei o activitate care este fie tehnic inutilă sau social inutilă de vreme ce oricum nu există ameninţarea datoriei, pur şi simplu va dispare.
Vă garantez: oamenii îşi vor oferi în mod voluntar timpul lor şi se vor dedica menţinerii şi îmbunătăţirii sistemului pentru că în realitate astfel vor avea grijă de ei.
Și coroborat cu această problemă a „Iniţiativei” - vine şi presupunerea că dacă nu există o presiune externă pentru ca cineva „să muncească pentru a trăi” oamenii doar vor lenevi, fără să facă nimic şi se vor transforma în grămezi leneşe de grăsime. Asta este un nonsens.
Sistemul de muncă pe care îl avem astăzi este de fapt generatorul leneviei - nu cel care rezolvă problema asta. Dacă vă gândiţi un pic, când eraţi copii - eraţi plini de viaţă, preocupaţi de lucruri noi, dorind să le înţelegeţi - şi deasemenea să creaţi sau să exploraţi...dar asta s-a întâmplat până în momentul în care sistemul v-a obligat să vă concentraţi atenţia pe cum să faceţi bani, şi încă de la educaţia primară şi până la studiul universitar, preocupările copilăriei s-au tot diminuat.
Te-ai dezvoltat numai ca o creatură care serveşte ca o rotiţă într-un model care oferă fructele sale la cel mult 1% din oameni. Studiile ştiinţifice arată acum că oamenii, în realitate nu sunt motivaţi de răsplata în bani când vine vorba de creativitate şi ingeniozitate.
Creaţia însăşi este răsplata. Banii, în realitate, par a servi ca motivaţie pentru iniţiativă numai pentru acţiunile repetitive, degradante - un rol pe care numai ce am arătat că care poate fi preluat de maşini. Când vine vorba de inovaţie realitatea este că mintea umană interferează cu motivaţia monetară ca un obstacol distrăgând atenţia şi blocând gândirea creatoare. Asta explică de ce Nicola Tesla, fraţii Wright şi alţi inventatori care au contribuit masiv la ceea ce este lumea actuală niciodată nu au arătat vreun interes pentru motivația plătită.
Banii, de fapt, sunt un fals stimulent şi cauzează de 100 de ori mai multe piedici decât stimulare a contribuţiei.
Sistemul de muncă pe care îl avem astăzi este de fapt generatorul leneviei - nu cel care rezolvă problema asta. Dacă vă gândiţi un pic, când eraţi copii - eraţi plini de viaţă, preocupaţi de lucruri noi, dorind să le înţelegeţi - şi deasemenea să creaţi sau să exploraţi...dar asta s-a întâmplat până în momentul în care sistemul v-a obligat să vă concentraţi atenţia pe cum să faceţi bani, şi încă de la educaţia primară şi până la studiul universitar, preocupările copilăriei s-au tot diminuat.
Te-ai dezvoltat numai ca o creatură care serveşte ca o rotiţă într-un model care oferă fructele sale la cel mult 1% din oameni. Studiile ştiinţifice arată acum că oamenii, în realitate nu sunt motivaţi de răsplata în bani când vine vorba de creativitate şi ingeniozitate.
Creaţia însăşi este răsplata. Banii, în realitate, par a servi ca motivaţie pentru iniţiativă numai pentru acţiunile repetitive, degradante - un rol pe care numai ce am arătat că care poate fi preluat de maşini. Când vine vorba de inovaţie realitatea este că mintea umană interferează cu motivaţia monetară ca un obstacol distrăgând atenţia şi blocând gândirea creatoare. Asta explică de ce Nicola Tesla, fraţii Wright şi alţi inventatori care au contribuit masiv la ceea ce este lumea actuală niciodată nu au arătat vreun interes pentru motivația plătită.
Banii, de fapt, sunt un fals stimulent şi cauzează de 100 de ori mai multe piedici decât stimulare a contribuţiei.
Victime ale Culturii
Cum spuneam mai devreme, Economia Bazată pe Resurse aplică Metoda ştiinţifică pentru rezolvarea problemelor sociale şi asta nu se limitează la simpla eficientizare tehnologică. Ia de asemenea în considerare componenta umană şi socială şi implicaţiile acestora.
La ce este bun un sistem social dacă, în cele din urmă, nu produce fericire şi coexistenţă paşnică? Deci, este important să punctăm faptul că, odată cu înlăturarea sistemului monetar şi cu asigurarea tuturor celor necesare vieţii vom vedea o reducere globală a criminalităţii cu până la 95% aproape imediat pentru că nu mai este nimic de furat, ascuns sau şmecherit, ori altele asemenea. 95% din oamenii care sunt în închisori astăzi au ajuns acolo datorită unor infracţiuni de proprietate sau a consumului de droguri iar consumul de droguri este o tulburare - nu o crimă.
La ce este bun un sistem social dacă, în cele din urmă, nu produce fericire şi coexistenţă paşnică? Deci, este important să punctăm faptul că, odată cu înlăturarea sistemului monetar şi cu asigurarea tuturor celor necesare vieţii vom vedea o reducere globală a criminalităţii cu până la 95% aproape imediat pentru că nu mai este nimic de furat, ascuns sau şmecherit, ori altele asemenea. 95% din oamenii care sunt în închisori astăzi au ajuns acolo datorită unor infracţiuni de proprietate sau a consumului de droguri iar consumul de droguri este o tulburare - nu o crimă.
Deci, ce se întâmplă cu cei 5%? Cu cei realmente violenţi...adesea identificaţi ca fiind violenți de dragul de a fi violent...sunt ei cumva oameni „răi”?
(James Gilligan - Directorul Centrului pentru Studiul Violentei)
Cu cât cauţi mai mult dreptatea, cu atât vei fi mai rănit pentru că nu există lucrul numit dreptate. Este ceea ce este. Asta este. Cu alte cuvinte, oamenii sunt condiţionaţi să fie rasişti, bigoţi - dacă ei sunt prinţi într-un mediu care promovează asta de ce ai învinui o persoană pentru asta? Ei sunt victime ale subculturii. Mai mult decât atât, ei trebuie ajutaţi. Ideea este că, trebuie să reproiectăm mediul care produce comportamentul aberant. Asta este problema. Nu să închizi oamenii în închisoare. De aceea judecătorii, avocaţii - „libertatea de a alege” - asemenea concepte sunt periculoase, pentru că te dezinformează. Acea persoană e ”rea”...sau altă persoană e „criminal în serie”. Criminalii în serie sunt făcuți. La fel cum soldaţii devin criminali în serie cu mitralieră. Ei devin maşini de ucis, dar nimeni nu-i priveşte ca asasini sau criminali pentru că asta este „natural”. Aşa că învinuim oamenii. Noi spunem: „Păi, tipul ăsta a fost nazist - el a torturat evrei”. Nu, el a fost obligat să tortureze evrei.
Odată ce accepţi faptul că oamenii au dreptul de a alege şi că sunt liberi să ia aceste decizii... liberi să facă alegeri înseamnă să nu fie influenţaţi nu mai poţi înţelege asta. Toţi suntem imfluenţaţi în alegerile noastre de către cultura care ne-a format, de către părinţi şi de către valorile noastre dominante. Aşadar, suntem influenţaţi - deci nu avem cum să facem „alegeri libere”. Care este cea mai măreaţă ţară din lume? Răspunsul adevărat: Nu aţi fost peste tot în lume şi nu ştiţi suficient de mult despre diferite culturi ca să răspundeţi la această întrebare. Nu ştiu pe nimeni care să răspundă aşa. Ei spun „e vechea şi minunata S.U.A.! Cea mai măreaţă ţară din lume! Nu e nici o introspecţie... „Ai fost în India” - „Nu”. „Ai fost în Anglia? - Nu”. „Ai fost în Franţa? - Nu.” Păi şi atunci de unde știi? Nu pot răspunde la asta - devin furioşi pe tine. Ei spun, „La dracu! cine naiba te crezi de-mi spui mie cum să gândesc?” Ştiţi... Nu uitaţi: aveţi de-a face cu oameni aberanţi. Ei nu sunt responsabili pentru răspunsuri; ei sunt victime ale culturii ceea ce înseamnă că au fost influenţaţi de cultura lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu